Mafai ona taofia sauaga i faata'ita'iga talafeagai.

O amio a tupulaga talavou e masani ona faata'ita'i i amioga a tagata matutua e mafuta iai e aofia ai tagata e tausia i latou. O le taofia o amioga lē faaaloalo ma le taupulea e ala i faataitaiga lelei, e mafai ai ona taofia ai le faifaipea o sauaga.

Side view of young mother embracing young boy in studio

It’s never too young or never too late to talk to your children about respect Credit: Cavan Images/Getty Images

Key Points
  • O le “Stop it at the Start” campaign e faamoemoe e faamuta le faataamiloga o sauaga e ala i le unaia o tagata matutua ina ia fai faataitaiga lelei mo tagata talavou.
  • E tatau ona taofia le tautuu’a'i (excuses) ae a’’oa’o tamaiti i amio faaaloalo
  • O loo avanoa mai meafaitino (resources) e fesoasoani ai ia faia se talanoaga.
Ua faafia ona o tatou faalogo i faaupuga e pei o le “o tama a ia e avea ma tama” poo le “ e LĒ afaina, na ala ona ia faia ona e fiafia ia oe”, e faatatau i le lē faaaloalo ma amioga fia malosi agai i teine poo tamaita’i foi?

E ui e foliga e lē tigā ia faamatalaga i le faalogo, ae lē o iloa o loo faamautuina ai uiga fia malosi, e faapea o se mea e ola mai ma le tama poo se mea e faaosofia e teine, pei ona saunoa ai nisi o loo iai le tomai i nei mataupu.

E lē o ituaiga lē faaaloalo uma e oo ai i sauaga, ae ua tatou iloa o sauaga e mafua mai i le lē faaaloalo. E mafai ona tatou faamuta lea faatamiloga mai lava i le amataga.

O le ā le “Stop it at the Start” campaign?

O le Stop it at the Start campaign o se taumafaiga a le Council of Australian Governments, e faamoemoe e faamuta ai le faatamiloga o ituaiga sauaga uma e patino ise ituaiga o tagata.

O le campaign na amata i le 2016 ina ua aliae ni faamaumauga uiga ese e faatatau i sauaga agai i tamaita’i ma tamaiti.

Fua i faamaumauga mai le Australian Bureau of Statistics,
  • E tasi mai le tolu o tamaita’i sa aafia i ni sauaga na faaoolima ai iai se tagata na te iloa, pe faia foi iai ni sauaga matagā, talu mai le 15 o ona tausaga.
  • Toeiitiiti lava toatasi mai le fa o tamaita’i sa sauaina lagona e sana paaga talu mai le 15 o ona tausaga.
“Matou te iloa, fua i faamaumauga, e toatasi le tamaita’i e fasiotia e lana paaga o loo iai ile taimi nei poo sana paaga sa iai , i totonu o se umi e 10 aso”
Saunoaga mai le minisita lagolago o le Social Services and Prevention of Family Violence, Justine Elliot
“Na pau le auala e faaauau ai pea ona vaaia le faaitiitia o lea tulaga, o le taula’i malosi lea ile faia o se faatatau i le tulaga lē tutusa o ituaiga (gender inequality) ma isi ituaiga faailoga tagata ma ona itu lē lelei”, ose saunoaga lea a le minisita lagolago o le Social Services and Prevention of Family Violence, Justine Elliot ile SBS.

O le silafia o amioga a talavou o loo aafia ma faatulaga mai e tagata matutua i o latou siomaga faapea foi ma tagata e tausia i latou (carers), ua taula’i ai le campaign i mātua ma sui o aiga o tamaiti mai le va o le 10-17 tausaga, ina ia faa ata mai o latou uiga ma ia avea oni faataitaiga lelei.

Ia iloa lelei le faataamiloga o sauaga

O sauaga e lē te'ite’i tupu, e ola”, o le faamatalaga lea a Dr Rosina McAlpine, o se tagata e telē lona silafia i mataupu tau mātua ma o ia foi na tusia le tusi Inspired Children.

I le avea ai o ia o se tagata na soifua ane foi i se aiga na tuufaasolo mai ai sauaga mai lava i lona grandfather agai i lona tamā, sa aafia ai foi Dr McAlpine ile faatamiloga lea o sauaga.

“ O le matou tamā e sau mai se tupuaga e talitonu i le faatonu, o le sasa o se auala lea e tausi ai tamaiti lelei”.

Դժգոհ աղջնակ մը կ'ուլայ քրոջ հետ կռուելէ ետք
Past generations believed that discipline and corporal punishment was the way to raise good kids. Credit: FluxFactory/Getty Images
O faasalaga sa aofia ai fusipa’u ma lalā laau poo lima malolosi foi”.

Sa ia manatua le alu i le aoga ma fai ofu e kava ai totolia o lona tino.

“ Ae i nā aso, e leai lava seisi e faia se tala, ma mo matou, ose faiga ua masani ai i lo matou komiuniti.

“E mafai ona e a’oina mai se tele o le mau mea, mae tele tagata sa faapea ona faia i lea siomaga. O matou tamaiti sa a’oa’oina i matou i le olaga faale aiga, o mea e talia ma mea e lē taliaina, ma poo le ā le auala sa’o ma le auala lē sa’o foi”.

O le ala e mafua ai ona faigatā ona faamuta lea faataamiloga ona pei lava o le tamā o Dr McAlpine, ma le toatele latou te faatino ia sauaga, o loo latou talitonu o loo latou faatino le mea sa’o ia a’oa’i ai ia lelei fanau ao tuputupua’e.

O le ala lea, e faauau ai pea lea faataamiloga ona latou te lē o iloa seisi lava auala, pei ona faamatala McAlpine.

“ A’o o’u itiiti, sa ou popole ina nei o’u pei o lo’u tamā. Ua tele tausaga o o’u suesue pea ma faasoa nisi o auala e fesoasoani ai i matua. Ua ou faamutaina le faataamiloga o sauaga i totonu o lo’u aiga”.
Dr Rosina McAlpine, ole tagata e telē lona silafia i le mataupu tau mātua ma o le tusitala na tusia le tusi Inspired Children

Taofi loa le taut’uua'i (excuses)

O le tautuua’i ole faia o uiga lē faaaloalo ma amioga fia malosi agai i teine, e mafai ona faatulaga ai manatu o tagata e uiga i mea e taliaina.

O le faauigaina o le upu tautuua’i ile upega tafailagi a le campaign, ua vali atu ai se ata pe faapefea ona feaveai e le gagana se isi faauigaina o loo natia mai tua.

O lea la, o se faaupuga pei o le “o tama a ia e avea ma tama” e mafai ona faauigaina e teine e faapea “ o mea lava ia a tama e fai -e tatau ona ou faamasani iai” pe faauiga foi e tama e faapea “ e faapea a tatou, e leai se mea o iai”.

Fai mai Dr McAlpine, e lē tatau ona o tatou faataga ia tautuua’iga ae ia a’oa’o a tatou fanau e faatatau i uiga faaaloalo.

Mother comforting son at home
Parents and carers have the responsibility to educate children about respect Credit: MoMo Productions/Getty Images

Ia faia ni talanoaga tatala ma faaauau pea

O se tasi vaega o le campaign o le “unaia lea o talanoaga e tatala i soo se mataupu ma faaauau pea e uiga i mafutaga faaaloalo ma le tulaga o le tutusa o ituaiga tagata”, pei ona saunoa Ms Elliot.

“E taua le amata o lea ituaiga talanoaga”.

O faaaliga o manatu ise talanoaga ma tamaiti e faatatau i amioga lē faaaloalo ma fia malosi, e lē faigofie. Ae o mātua ma tagata e tausia tamaiti e manaomia ona sauni e talanoa, ma talanoa soo ai i le mataupu lea.

O se tasi o mea faitino ua saunia e le campaign o le taiala mo talanoaga (conversation guide). O se meafaigaluega e fesoasoani ai ia oe e amata se talanoaga e tali atu ai ma faatonutonu tali mai tamaiti.

O le avea o ni faiaoga, poo mātua foi i soo se taimi, e tāua tele le alofia o le tautuua’i ae ia taofia ma a’oa’o, ma ia faia talanoaga e faatatau i amio faaaloalo.
Dr Rosina McAlpine
O lea la, afai e taua’imisa uso ma tuagane, ese mai lou una’i ese o lea mataupu e ala ile tautuua’i, taofi ma fesili ia i latou pe o le amio faaaloalo lea?”, sa faaaloalo lea tulaga?,”o le ā sou lagona pe ana fai o oe lea?” ose faamatalaga lea a Dr McAlpine.

O loo iai foi le lisi e siaki ai uiga faaaloalo (respect checklist) e mafai ai e matua ma sui o le aiga ona iloa ma malamalama i manatu faaalia o le tamaititi e faatatau i le faaaloalo, ma maua ai le avanoa e amata ai se talanoaga.

Faafoeina o le mataupu ise auala maaleale faalē aganuu

O le tulaga e faatatau i le sauaina o tamaita’i ma tamaiti, e masani ona maualuga atu i nisi o komiuniti e eseese gagana ma aganuu (CALD), e pei foi o kulupu Apoliki ma Torres Strait Islander pei ona saunoa Elliot.

O taitai o komiuniti ia (CALD) e tāua lo latou sao e ao ona fai, i le faafoeina o nei mataupu i se auala maaleale faalē aganuu.

O Maria Dimopoulos o le taitaifono o le Safe and Equal, o se totino autū mo auaunaga faatatau i sauaga i totonu o aiga i Vitoria.

Fai mai a ia o le faafoeina o le mataupu e faatatau i le faamuta o sauaga faasaga i tamaita’i ma tamaiti i nei komiuniti, e ao ona faia i se auala e “amanaia ai foi le matāfaioi a le aganuu, le matāfaioi o le va nonofo ma auala tāua e ono iai ai se aafiaga o le eseese o aganuu i nei mataupu”.

Ese mai ile silasila ile tatou aganuu ma faatuatuaga o se tulaga vaivai, pe faapefea ona tatou faaaogā ia faava’a e fausia mai ai se sootaga e malosi ma uigā i o tatou komiuniti?
Maria Dimopoulos, taitaifono o le Safe and Equal
O le Stop it at the Start campaign o loo iai meafaitino i gagana (in-language and indigenous resources) ma e mafai ona maua i le upega tafailagi a le campaign.

O loo aogā le campaign

O le Stop it at the Start campaign ua oo atu nei i lona vaega fa ile tausaga lenei ma o le iloiloga sa faia talu ai ua iloa ai e 68 pasene o tagata uma sa faailo o latou manatu ise vaega o lenei taumafaiga.

“82 pasene o tagata na silasila i le campaign, sa o latou malamalama lelei ma taliaina lo latou sao i le faailoa i tagata talavou pe faapefea ona faailoa le faaaloalo", pei ona saunoa Elliot.

O lea la, tatou a’oa’o ia a tatou fanau e faatatau i uiga faaaloalo. E ala i lo tatou mata’itū o le faataamiloga o sauaga, e mafai ona o tatou faamuta i le amataga, ma avea tatou ma faataitaiga lelei.

Fesoasoani ma Auaunaga

1800RESPECT 1800 737 732 poo 1800respect.org.au

Lifeline 13 11 14 poo lifeline.o.au

Mo auaunaga fesoasoani i lou setete ma teritori, oomi ii

Afai o e manaomia poo se tasi e te silafia o loo aafia i sauaga poo faaoogalima matagā, telefoni le 1800RESPECT i le 1800 737 732 pe asiasi i le 1800RESPECT.org.au. Ise faalavelave tupu faafuasei, telefoni le 000.

Share

Published

Updated

By Yumi Oba, Miriama Pomare
Source: SBS

Share this with family and friends


Follow SBS Samoan

Download our apps
SBS Audio
SBS On Demand

Listen to our podcasts
Independent news and stories connecting you to life in Australia and Samoan-speaking Australians.
A podcast series exploring the world of rugby league from a Samoan perspective.
Get the latest with our exclusive in-language podcasts on your favourite podcast apps.

Watch on SBS
SBS World News

SBS World News

Take a global view with Australia's most comprehensive world news service
Mafai ona taofia sauaga i faata'ita'iga talafeagai. | SBS Samoan