Pontu Chave Sira
- Tratadu maka akordu formál entre governu ho povu Aboríjene no povo Ilha Torres Estraito sira
- Ema Primeira Nasaun barak haree tratadu hanesan pasu ida ba justisa, respeitu, no relasaun sira ne'ebé di'ak liu iha futuru.
- Tratadu nasionál ida sei kria akordu ida de'it, iha nasaun tomak hodi rekoñese direitu ema Aboríjene no Ilha Torres Estraito sira iha Austrália tomak.
- Saida maka diferensia entre direitu rai Aborijine ho titlu nativu?
- Saida mak signifika tratadu iha Australia?
- Tanba saida mak tratadu ne'e importante?
- Saida deit mak inklui iha tratadu ida?
- Saida mak prosesu tuir mai ba tratadu iha Australia
Tratadu hanesan akordu formál entre governu ho povu Aboríjene no Ilha Torres Estraitu sira. Tratadu ida sei estabelese oinsá sira bele serbisu hamutuk, rekoñese direitu no istória Nasaun dahuluk sira nian, no kria planu ida ba futuru.
Komprende tratadu hanesan dalan ida ne'ebé forte liu atu liga ho Austrália nia istória. La'ós de'it kona-ba lei no polítika, maibé kona-ba respeitu, lia-loos, no harii sosiedade ida ne'ebé justu liu ba ema hotu ne'ebé bolu nasaun ida-ne'e uma.
Maski dala barak diskute hamutuk, termu sira-ne'e signifika buat oioin:
- Direitu ba rai: Lei sira ne'ebé kria hosi governu ne'ebé fó fila área balu hosi rai Koroa nian ba povu Aboríjene no Ilha Torres Estraitu sira, ne'ebé normalmente jere hosi konsellu rai nian.
- Títulu nativu: Rekoñesimentu legál katak ema Primeira Nasaun sira balun iha nafatin direitu ba sira nia rai no bee sira tuir sira nia lei no kostume tradisionál nian.
- Tratadu: Akordu formál ida entre governu ho povu Nasaun dahuluk sira.
Hamutuk, aprosimasaun sira-ne'e hakarak atu fo justisa, rekoñesimentu, no autodeterminasaun ba povu Nasaun dahuluk sira.

Manifestante sira marxa hosi Uma Parlamentu nian ba Estasaun Flinders Street durante Protestu Loron Tratadu Antes loron Invazaun Lian nian iha loron 26 Janeiru 2023, iha Melbourne, Austrália. (Foto hasai hosi Alexi J. Rosenfeld/Getty Images) Credit: Alexi J. Rosenfeld/Getty Images
Tratadu maka hanesan akordu ida ne'ebé iha ligasaun legál entre grupu rua. Iha nasaun sira hanesan Nova Zelándia, governu sira no Maori sira asina Tratadu Waitangi nian. Iha Kanadá, iha tratadu barak ho povu Primeira Nasaun sira.
La hanesan ho nasaun sira seluk, Austrália la halo tratadu nasionál ida ho nia povu Primeira Nasaun sira iha tempu kolonizasaun britániku. Bainhira britániku sira uluk hela iha rai Aboríjene nian, sira deklara ida-ne'e 'terra nullius', signifika rai ne'ebé la pertense ba ema ida. Entaun, sira la haree nesesidade atu halo negosiasaun ho nasaun Aboríjene sira. Tanba nunka iha tratadu ida, nune'e nunka iha akordu luan ida kona-ba fahe rai, rekursu sira, ka podér foti desizaun nian - lakuna ida ne'ebé ema barak haree hanesan negósisasaun ida ne'ebé seidauk hotu.
Ba ema barak hosi Primeira Nasaun sira, "negósiasaun ne'ebé seidauk hotu" ida-ne'e maka tansá tratadu ne'e sai nafatin tópiku boot ida ba konversa to'o ohin loron.
Ko'alia kona-ba tratadu iha ne'e kona-ba rekoñese istória ne'e, defende direitu sira, no asegura katak komunidade Nasaun dahuluk sira iha lian loloos iha desizaun sira. Peritu jurídiku Dr. Harry Hobbs hatete:
"Idealmente, tratadu sira sei negosia entre komunidade Aboríjene no Torres Strait Islander sira iha sorin ida, no governu estadu no federal sira, ne'e tanba konstituisaun Austrália nian fahe podér sira entre parlamentu federal no parlamentu estadu sira."
Povu Aboríjene no Povu Ilha Torres Estraitu sira hakarak asegura futuru ida ne'ebé fahe, hametin susesu ba ema hotu no rekoñese no selebra kultura Primeira Nasaun sira nian iha Austrália iha tempu agora. Ikusmai tratadu iha Austrália signifika ko'alia ho onestu kona-ba saida maka akontese iha pasadu, no estabelese diresaun foun ba futuru.

(husi karuk ba loos) Eis-prezidente Queensland Truth-Telling ho Healing Inquiry Joshua Creamer, Komisária Tratadu NSW Naomi Moran no ko-prezidente Asembleia Povu Dahuluk Victoria Ngarra Murray nian. Credit: NITV / The Point
Ema Primeira Nasaun barak haree tratadu hanesan pasu ida ba justisa, respeitu, no relasaun sira ne'ebé di'ak liu iha futuru.
Reuben Berg, ema Gunditjmara no líder iha prosesu tratadu sira Vitória nian, hatete, "Ha'u hanoin katak tratadu maka xave tebes, ida-ne'e kona-ba atu hadi'a fali relasaun entre povu dahuluk sira no governu, tantu iha nivel estadu tomak ka iha nivel komunidade nian."
Tratadu importante tanba ida-ne'e bele:
Rekoñese povu Aboríjene no Illa Estreitu Torres nu’udar Povu Dahuluk Austrália nian.
Fasilita konta lia-loos kona-ba Austrália nia istória.
Harii parseria loloos kona-ba asuntu sira hanesan rai, saúde, edukasaun, dezenvolvimentu ekonómiku no kultura.
Wirdi man no Barrister Tony McAvoy hateten, "Bainhira ita bele kontrola ita-nia moris rasik no foti desizaun ba ita-nia an rasik no fó serbisu ba ita-nia an rasik, ita iha moris ne'ebé saudavel no forte liu, no iha moris ne'ebé di'ak liu iha lia-loos. Se ita simu katak ida-ne'e mak konsekuénsia ida husi tratadu ne'e, ida-ne'e sei sai di'ak ba nasaun sira seluk."
Tratadu sira bele iha forma oioin no kobre asuntu oioin, sira bele inklui:
- Rekoñese soberania no direitu povu Primeira Nasaun sira nian atu foti desizaun kona-ba sira-nia komunidade.
- Akordu sira kona-ba utilizasaun, jestaun, no protesaun ba rai, bee no rekursu sira.
- Kompromisu sira atu revitaliza no proteje lian sira, fatin kulturál sira no tradisaun sira.
- Finansiamentu no apoiu ba saúde, edukasaun, uma no programa sira seluk.
Gunnai, Gunditjmara no Djab Wurring feto no Senadora ba Victoria, Lidia Thorpe, fiar katak komunidade lokál sira tenke lidera prosesu ne'e.
Ha'u hanoin katak ita presiza iha klan/ grupu no nasaun sira ne'ebé reprezenta iha nivel governu lokál. Komunidade lokál sira-ne'e maka bele halo mudansa loloos.Senador Lidia Thorpe

Senadora Independente Lidia Thorpe durante Tempu Pergunta nian iha sala Senadu nian iha Parlamentu iha Canberra. Source: AAP / MICK TSIKAS/AAPIMAGE
Iha Austrália tomak, progresu tratadu nia moviementu la'o la hanesan. Estadu balu, hanesan Victoria no Queensland, hahú ona pasu sira ba sira nia tratadu rasik, enkuantu sira seluk, hanesan New South Wales, agora daudaun iha hela konsultasaun hodi haree tratadu ida bele maka diak ba sira. Prosesu ida-idak hetan orientasaun hosi nesesidade lokál sira nian no ida ne'e diferente tebes iha nasaun tomak.
Agora daudaun, Victoria lidera hela nasaun iha prosesu ida ne'e. Iha Setembru 2025, Governu Vitória no Asembleia Populár Dahuluk Vitória nian hetan akordu prinsípiu ida kona-ba tratadu estadu kompletu dahuluk Austrália nian, rezultadu hosi negosiasaun no konsulta komunitária iha tinan barak nia laran. Prosesu tratadu Vitória nian hetan rekoñesimentu luan hanesan ezemplu prinsipál ba ema Austrália sira seluk.
Importante atu hatene katak tratadu nasionál ho tratadu sira hosi estadu ida-idak la hanesan.
Tratadu nasionál sei kria akordu ida de'it, iha nasaun tomak hodi rekoñese direitu sira Aboríjene no Ilha Torres Estraitu sira nian iha Austrália tomak. Tratadu hosi estadu no territóriu sira adapta ba área ida-idak, hodi foka ba prioridade no nesesidade ema lokál sira niab. Defensór barak fiar katak presiza tratadu nasionál no estadu nian, ne'ebé serbisu hamutuk atu lori mudansa loloos.
Tratadu la'ós de'it haree ba kestaun Primeira Nasaun sira nian, ida-ne'e haree mos kona-ba rekoñesimentu, respeitu, no justisa ba ema hotu. Iha tratadu bela ajuda harii futuru ida-ne'ebé iha valór ba lian no esperiénsia hotu-hotu.
Kapítulu sira tuirmai hosi tratadu sei kontinua hakerek hosi komunidade lokál, governu sira, no sira hotu ne'ebé hakarak fahe ba futuru Austrália nian. Komprende prosesu tratadu nian maka hanesan dalan ida ba ema hotu atu liga klean liután ba nasaun ida-ne'e nia istória, no atu ajuda forma futuru ida ne'ebé justu liután hamutuk.
Epizódiu ida-ne'e inklui espresaun sira hosi programa TV nian: : Living Black – The Case for a Treaty ida ne'ebé maka fó sai ba dala uluk iha fulan-Jullu 2025. Ita-boot bele haree epizódiu kompletu iha SBS On Demand.
Stream free On Demand
The Case For A Treaty
episode • Living Black • News And Current Affairs • 34m
episode • Living Black • News And Current Affairs • 34m
Subscribe to or follow the Australia Explained podcast for more valuable information and tips about settling into your new life in Australia.
Do you have any questions or topic ideas? Send us an email to australiaexplained@sbs.com.au








